Demult nu mai scriu, cam din anii liceului, iar astazi am gasit, printre vechile caiete, o agenda din care am ales aceasta poezie, scrisa aproximativ 6 ani in urma si pe care mintea mea acum cu greu o intelege:
Nenumarate clipe si ganduri infinite...
Duruta intrebare si-nc-o petala rupta
in cautarea unui nou insa-aceluiasi raspuns...
Banal si ne-ntalnit: rana cea mica,
ivita-ntamplator la inceput de Mai
zadarnic isi asteapta vindecarea -
timpu-i somer. Ori rana prea adanca?
Visez la inceputu-n care nu te stiu.
Chiar daca lipsea vreun nume, luna Mai m-a facut sa-mi amintesc despre cine era vorba :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa un comentariu